Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Fluturi de zăpadă de Dan Coblis

Prețioasele-mi amintiri

Scormonesc prin amintirea-mi avidă de trecut,
Caut în negura ascunsă, dincolo de orizontul clipei pe care-o văd,
Iluminându-mi calea, propășindu-mi pași drept,
Și citesc printre rânduri, din cartea tinereți-mi muguri.

Valori de neînvins îmi reapar în fapte,
Nu am nicio clipă laxă,
Doar ochii îmi sunt vioi, deși...
Îi simt cum își împart tăcerea între ei.

Dincolo de zidul grav al naturii ființe mele,
Dincolo de visul singur ce mă mai poate apropia de tot ce vreau ca să resimt,
Trăiește acel ceva ce m-atrage, ca al mării azur perfect,
Oglindit în al nopții cer de porțelan.

Îmi sunt amintirile pline de atenții delicate,
Aud doar râsete și șoapte,
Iar atunci, văd doar zâmbete mai proaspete decât ale cireșilor podoabe,
Parfumate flori, ce se nasc în fiecare primăvară.

[...] Citește tot

poezie de Dan Coblis din Fluturi de zăpadă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fluturi de zăpadă

Se aștern, încet și blând,
Pe aripi de gheață, zburând,
În liniștea serii, magic plutind,
Și-n palmă ușor îi simt... adormind.

Fluturi de zăpadă, în frenetice jocuri,
Sclipesc sub stele în pământu'-nghețat,
Și râsete vii în fantasmele nopții s-aud șoptite cu glas de copii,
Și valuri de fluturi se joacă și mor sub a nopții vise pustii. eternele focuri.

Nu îndrăznesc nici să respir, înspăimântat de fericire, să nu-mi scape,
Cu ochii muți privesc prin gene, a iernii fericire,
Eternă intimitate ce din stele se răsfiră,
Pe nevăzute căi, nebănuite sensuri tulburate.

Încerc să mă retrag, învins,
De prea frumoasa clipă a nemuririi,
Nu vreau să tulbur, joaca nevăzuților copii,
Și-mplor s-adorm, ascuns cu fața către lună.

[...] Citește tot

poezie de Dan Coblis din Fluturi de zăpadă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nebunie

Prin curaj și fug, îmbălsămat în mantia-mi de gheață,
Trec nepăsător pe lângă fântini din care izvoresc minuni,
Mă opresc să mă oglindesc într-un palid ochi de baltă,
Sunt străveziu, transformat în propriu-mi coșmar în viață.

Mărginal și singur fug pierdut pe drumul larg,
Mă-vălui într-un strat de praf... din stele,
Casc avid spre cer, o gura de oxigen, cerșesc,
Mătănii bat, dau din picior, sunt surd și doar citesc, o carte.

Implor o grație să-mi curme suferința,
Dar râd și îngerii de neputința mea,
Ridic spre lună fața-mi trasparentă,
Dar s-a ascuns și ea, și râde-ntunecată.

Aș vrea să mă ascund sub straturi de pământ,
Deasupra mea să mut munți de stâncă,
Iar la picioare să îmi curgă un izvor,
Mai limpede ca siguranța nebuniei care m-a-nlănțuit.

[...] Citește tot

poezie de Dan Coblis din Fluturi de zăpadă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniștea nopții

A tăcut și ultima boare de vânt,
S-a scurs și ultima lacrimă din cer,
A rămas pământul ud,
Și datina amintirilor din el.

Deschid larg geamul către infinit,
Pătrundă-n casa mea al tăcerii lung fior,
Ascult, și nu aud decât un vag suspin,
E visul meu, mă cheamă la un lung festin.

Întunecat e cerul, liniștită-i noaptea mea,
Au adormit, bătrânii mei copaci, și nu mai freamătă nici iarba,
Și păsările ce mi se jucau în geam, m-au salutat de noapte bună, și au plecat,
Iar liniștea s-a așezat pe strada mea.

Inima îmi bate marșul clipelor trecute,
Din amorțire se revarsă acum asupra mea,
Atotstăpânitoarea noapte, adâncă, rece, grea,
Și dragostea din ea.

[...] Citește tot

poezie de Dan Coblis din Fluturi de zăpadă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire... utopie

Orinde merg, te zăresc mereu,
Oricât îmi feresc privirea, tu apari in fața mea,
Esti mai insistenta decat primăvara,
Și mai frumoasă decat marea.

De cate ori te văd, tresar,
De cate ori te văd, învii si mor,
Ești chiar aici. în fața mea,
De vreau să te ating, dispari cu dor.

Te numesc vântul amarei dorinte,
Te numesc partitura mea de început,
Ocupă-mi trupul, atrage-l prizonier,
Îmbrățișează-mă, tăcut și efemer.

În ziua cand in brate te voi strânge,
Soarele nu va mai apune, dincolo de orizont,
Va lumina spre savarsirea fericiri mele,
Va arunca asupra mea cu flori, ca peste un mormânt.

[...] Citește tot

poezie de Dan Coblis din Fluturi de zăpadă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Fluturi de zăpadă, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook