Plecarea
Crește iarba-n fiecare an,
În păduri, pe dealuri, pe poteci
Și înțelenește orice plan,
Orice drum pe care vrei să pleci.
Lănci de aur soarele ascute
Până-n zarea cu salcâmi, senină,
Piersici, cu aromele știute,
Cresc și-astupă poarta din grădină.
Via s-a-mbrăcat în ruginiu,
Din cârcei dulceață se prelinge,
Vei pleca, probabil, mai târziu,
Când cu frunze peste vii va ninge.
Galbene gutui de pe pervaze,
Țurțurii și florile de gheață,
Luciul gheții poleit cu raze
Te opresc să stai numai o viață.
poezie de Corneliu Vasile din Univers românesc (Bruxelles) (noiembrie 2010)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Univers românesc (Bruxelles), adresa este: