Aşa am învăţat să redevin român de Camelia Opriţa

Doi români cu convingeri social - politice total diferite au arătat lumii întregi unde este localizată România pe hartă: Emil Cioran şi Nicolae Ceauşescu.
Mai târziu s-au împlinit alte două fructe ale timpului: Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întâlnit şi români fericiţi într-o tăcere tristă, erau cuvintele pierdute din a c a s a n i m ă n u i a. Dacă citeşti, mai întoarcem o foaie pentru mâine să ne regăsim români, să regăsim forţa de a deveni mai înţelepţi decât am fost azi. Tăcerea te maturizează fără a scoate un sunet despre adevărata libertate interioară care se luptă cu morile de vânt.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cutreierat pământuri străine, poleite şi semănate cu mori de vânt să poată face faţă furtunilor barbare:
Aceste pământuri m-au hrănit şi le-am dat în schimb sudoarea, dar nu erau un adevăr al meu căruia să-i aparţin. Atunci am înţeles că strămoşii mei întregesc rădăcinile stejarilor cu frunţile în nori, din frunzele cărora toamna doineşte la umbra galbenă a pădurii.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-şi desăvârşească zborul, pasărea are nevoie de cer, căci zborul a fost dat visului şi păsărilor deopotrivă
de către îngeri; visul e sortit uneori eşuării când iluziile se risipesc, pe când zborul reprezintă împlinirea păsării: Pasărea să se numească păsăre, omul să se numească om cu rădăcină. Bunăstarea lui nu ţine de o fericire anume:
fericirile vin şi trec. Apar alte iluzii din speranţe care să-l facă fericit
preţ de o clipă.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai o mie de motive să recunoşti că nu te-ai născut înainte şi după naţiune, ci eşti o parte din piatra din care s-au născut păsările şi I n f i n i t a t e a lui Brâncuşi. Piatra a sfidat furtunile, rămânând pe loc, iar părţi din ea au devenit infinit şi zbor sub dalta sculptorului. Naţiunea înseamnă putere: pământ de care nu poţi fugi ca de o iubire eşuată, pământ pe care nu-l poţi înstrăina unor visuri de împrumut, că n-ai să te maturizezi niciodată.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima vine din acurateţea îngerilor în trecere pe pământ,
vrând să spună că dincolo de ea nu a rămas nimic mai curat printre pământeni.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român (13 iulie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am văzut şi altfel de pământ pe mormintele bunilor mei: flori de cer, flori de ger, flori de speranţe şi lacrimi care-şi aşteptau următoarele generaţii să le unească rădăcinile cu cele ale stejarilor. Aşa am învăţat să redevin român.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunăstarea omului este rădăcina căruia îi aparţine. Dacă a călătorit prin viaţă şi s-a lăsat dus de furtuni, şi-a pierdut libertatea de a fi el însuşi mugur al rădăcinii. Rădăcina e sacră, explică ceva desăvârşit: te împământeneşti ca cetăţean al vieţii, te numeşti naţiune. La auzul acestui cuvânt arzi şi te purifici de toate furtunile prin care ai trecut.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!