Alvin Toffler în Şocul viitorului

Ceea ce-i lipseşte învăţământului este o orientare consecventă şi un punct de pornire logic. Orientarea este supraindustrialismul. Punctul de pornire - viitorul.

Alvin Toffler în Şocul viitorului (1970)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinşi într-un sistem de învăţământ dornic să-i transforme în anacronisme vii, studenţii de astăzi au tot dreptul să se revolte.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Noua revoluție a învățământului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ce priveşte învăţământul, lecţia este clară: obiectivul lui fundamental trebuie să fie acela de a spori "capacitatea de adaptare" a individului, pentru ca acesta să se poată adapta repede şi uşor la noutatea permanentă. Şi cu cât ritmul schimbărilor este mai rapid, cu atât se cere mai multă atenţie pentru a discerne tipul de evenimente ce vor surveni. Nu mai este suficient ca Johnny să înţeleagă trecutul. Nu este suficient nici ca el să înţeleagă prezentul, căci mediul ambiant imediat va dispărea curând. Johnny trebuie să înveţe să anticipeze sensul şi ritmul schimbărilor. El trebuie, ca să ne exprimăm în termeni tehnici, să facă previziuni repetate, probabiliste şi pe termen din ce în ce mai lung. Şi la fel trebuie să facă şi profesorii lui Johnny.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Noua revoluție a învățământului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

În condiţii de penurie, oamenii se luptă pentru a-şi putea satisface nevoile materiale imediate.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Făcătorii de experiențe
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi numeroşi profesori sunt stânjeniţi când li se aminteşte că tot felul de valori sunt transmise elevilor, dacă nu prin manuale, măcar prin diverse elemente ca: locul ocupat în clasă, clopoţelul şcolii, segregaţia după vârstă, deosebirile de clasă socială, autoritatea profesorului, faptul însuşi că elevii se află într-o şcoală, şi nu în sânul comunităţii. Toate detaliile de felul acesta transmit mesaje nevorbite elevului, modelându-i atitudinile şi părerile.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Unificarea tehnicilor
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin proliferarea enclavelor trecutului, un fel de muzee vii, cresc şansele de supravieţuire ale rasei umane în cazul unei calamităţi grave. Asemenea comunităţi ar putea servi drept material didactic empiric. Astfel, copiii ar putea petrece câteva luni într-un sat de tip feudal, trăind şi muncind aşa cum o făceau copiii cu secole în urmă. Adolescenţilor li s-ar putea cere să petreacă un timp într-o comunitate de la începuturile erei industriale şi să lucreze în "morile" şi fabricile sale. O asemenea educaţie, "pe viu", le-ar oferi perspectiva istorică pe care nu le-ar asigura-o nicio carte.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Enclave ale trecutului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţia a fost un sistem de învăţământ care prin structura lui simula această lume nouă. Acest sistem nu a apărut dintr-o dată. Chiar şi astăzi mai păstrează elemente ale societăţii preindustriale, care îl trag înapoi. Totuşi, ideea de a aduna laolaltă mase de elevi (materia primă) pentru a fi "prelucraţi" de profesori (muncitorii) într-o şcoală amplasată central (fabrica) a fost o idee genială. Întreaga ierarhie administrativă a învăţământului a urmat modelul birocraţiei industriale. Organizarea însăşi a cunoaşterii pe discipline permanente se întemeiază pe concepţii industriale. Copiii merg în şir dintr-un loc în altul şi se aşază în locuri stabilite dinainte. Clopoţelul sună pentru a anunţa schimbarea orei.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Școala erei industriale
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţământul de masă a fost mecanismul ingenios construit de industrialism pentru a produce tipul de adulţi de care avea nevoie.

Alvin Toffler în Şocul viitorului, Școala erei industriale
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!